Taxa pe „stâlp”, o găselniță împovărătoare pentru mediul privat

Ordonanța trenuleț, OUG 156/2024, prevede modificarea Codului fiscal astfel că articolul 498, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(1)Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situaţia construcţiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al unităţilor administrativ – teritoriale, impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosinţă cu titlu gratuit/închiriere.
(2)În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii construcţiilor menţionate la art. 497, impozitul pe construcţii calculat potrivit alin. (1) nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor.”
De asemenea articolul 499, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2)Impozitul pe construcţii, declarat potrivit alin. (1), se plăteşte în două rate egale până la datele de 30 iunie, respectiv 31 octombrie inclusiv.”
Pentru a putea fi pusă în aplicare această modificare a Codului Fiscal, pe site-ul Ministerului de Finanțe a apărut un proiect de OUG care arată că acest impozit se va calcula prin aplicarea unui procent de 1% la valoarea netă a acestor construcții, adică se scade din valoarea construcțiilor înregistrate în contabilitate valoarea amortizată a acestora. De aici rezultă că pentru construcțiile amortizate nu se va calcula această taxă. Pentru construcțiile de natura domeniului public/privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, se aplică un procent de 0,5% asupra valorii construcțiilor din contractele de administrare/concesiune/folosință cu titlu gratuit/închiriere, cu alte cuvinte aici nu se mai folosește ca bază de impozitare valoarea netă, de aici și acest procent diminuat. Acest impozit este obligatoriu și pentru agenții economici care se înființează în cursul anului, dar și pentru cei care-și încetează activitatea în timpul anului, proporțional cu durata de funcționare.
Având în vedere modul de calculare a procentului de 1%, la valoarea netă, presupun că toate reevaluările acestor construcții vor trebui înregistrate în contabilitatea companiilor, ceea ce nu este obligatoriu în prezent pentru reevaluările făcute pentru calculul impozitului pe clădiri, deoarece acest impozit se calculează la valoarea reevaluată, nu la cea netă, iar acest aspect nu este clarificat nici de OUG pusă în transparență decizională. De aceea, este necesar să se clarifice dacă reevaluarea construcțiilor, hai să le spunem speciale pentru a le diferenția de construcțiile pentru care se plătește impozit pe clădiri, se înregistrează obligatoriu și în evidențele contabile ale companiilor, ceea ce, pe de altă parte, ar duce la discrepanțe între tipuri de construcții. Însă nu există altă cale dacă impozitarea se face la valoarea netă. De văzut ce soluție se va găsi.
Și încă un aspect foarte important: denumirea de impozit pe stâlp este o denumire generică dată acestui tip de impozit, dar dacă ne uităm în HG 2139/2004pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, vedem că în categoria construcțiilor pentru care nu se plătește impozit pe clădiri și care sunt supuse acestui impozit pe ,,stâlp” sunt foarte multe categorii de construcții, respectiv drumuri de incintă, platforme, rețele electrice etc., etc. Cu alte cuvinte, vorbim de o multitudine de construcții, de altfel se estimează că se vor aduna aproximativ 1 miliard de lei din acest impozit. Evident, și acest impozit, ca și celelalte de altfel, se vor regăsi în prețul produselor și serviciilor prestate către consumatorul final, respectiv către populație. Așadar, noi creșteri de prețuri și ceea ce implică aceasta: inflație și scăderea puterii de cumpărare. Și ne mai mirăm că BNR menține dobânda de politică monetară așa de sus? Este normal, de fapt!

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro